Curtea școlii este a cel micro-univers social în care copiii primesc primele lecții de viață în afara familiei. Vorbim despre validare,acceptare,empatie…dar din păcate vorbim și despre teamă,rușine,respingere. De cele mai multe ori,încărcarea negativă de la școală acoperă emoțiile pozitive,ambiția și potențialul copiilor.
Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva,de umilire. Un copil este etichetat,tachinat,batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical/ familial). Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar,în unele cazuri,în atacuri fizice.
Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic,care are trei caracteristici:
♦ Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
♦ Repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
♦ Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă,slabă și nu se poate apăra singură.Fenomenul „bullying” este mult mai des întâlnit decât ne-am dori să credem.Se întâmplă pe coridoarele școlii,în curte,pe străzi și,din păcate,uneori și în sălile de clasă.Nedepistat la timp,bullying-ul poate lăsa traume ireversibile asupra adaptabilităților copilului în societate.Nedepistat la timp, bullying-ul poate lăsa traume și repercusiuni ireversibile asupra adaptabilităților copilului în societate.
Cazurile de bullying implică cel puțin un agresor și o victimă,iar,în unele cazuri,există și martori.Putem discuta despre bullying fizic,verbal,sexual sau psihic.
Care sunt cauzele bullying-ului ?
Expunerea la violență a unei persoane poate duce mai departe,precum „efectul fluturelui” (o acțiune mică într-un anumit loc, la un moment-dat, poate produce schimbări majore, exponențial amplificate, în alte zone) la alte fenomene de bullying, atât din partea agresorului, cât și din partea celui agresat. De multe ori, agresorul adoptă violența ca ultimă posibilitate de a se lăsa purtat de stări afective și exprimare,fiind la rândul său abuzat ori neglijat. Cauzele cele mai des întâlnite care determină astfel de comportamente ale agresorului pot fi lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relațiilor umane, și, mai ales, expunerea și preluarea unor modele de comportament similare – de cele mai multe ori, copilul reproduce cu semenii săi ceea ce vede acasă.
Recomandări și soluții de combatere – copilăria să rămână la locul ei.
Cele mai multe beneficii în ceea ce privește eliminarea bullying-ului le-ar aduce schimbarea mentalității de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă printr-un plan pe termen mai lung ce ia în calcul următoarele:
Metode non-formale de educare anti-bullying, cum ar fi jocurile de rol, prin care copiii să înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care neglijarea le poate avea. Abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul orei de Consiliere și Orientare. Organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost parte a fenomenului bullying-ului și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună practică. Anunțarea imediată, de către elevi, a unui adult (profesor, director, învățător, consilier școlar, supraveghetor/părinte) ori de câte ori este constatat un act de bullying asupra unui coleg. Cu toții ne dorim școli în care relațiile de colaborare, colegialitate și prietenie să fie cât mai bune.În fond,vorbim despre locul în care copiii obțin deprinderi esențiale și dezvoltă relațiile definitorii pentru viitorul lor.
…un copil este agresat la scoala la fiecare 7 minute?
STOPBULLYING 